DE DOI s. breaza (art.), ungureasca (art.). (~ este un dans popular.)

de doi 1. Joc* popular românesc, cu multiple variante, răspândit în Banat și în Ținutul Pădurenilor (Hunedoara). Se joacă în formație de perechi în linie și liber repartizate în spațiul de joc (se obișnuiește ca un fecior să joace și cu două sau chiar trei partenere). Jucătorii sunt situați față în față ținându-se de mâini. Are ritm binar*, uneori accentuat în contratimp* și multiple variante (I, 1) melodice. Mișcarea este rapidă cu pași mărunți, învârtiri, piruete, ocoliri în jurul partenerului, toate combinate cu un variat, și totodată specific, joc de brațe. Face parte din categoria ardelenelor (1). 2. Denumire dată în S-E Transilvaniei precum și de ceangăii din zona Ghimeșului unor variante ale jocului breaza*. 3. Termen consemnat pentru prima oară în Codexul lui Ion Căian: mas ola Kettös („<alt de doi> românește”) și care atestă existența jocului de cuplu în spațiul folcloric românesc la începutul secolului 17.